Calendarul Bisericii Ortodoxe nu este un simplu șir de date. El este o școală a credinței, un drum de un an care recapitulează toată iconomia mântuirii — de la Nașterea Maicii Domnului și până la Adormirea ei, trecând prin toate marile fapte ale lui Dumnezeu în lume. În inima acestui calendar stau doisprezece praznice numite Împărătești, praznicele Fiului lui Dumnezeu și ale Maicii Sale, pe care Biserica le prăznuiește cu deosebită solemnitate.
Ce sunt Praznicele Împărătești
Cuvântul praznic vine din slavonescul prazdnik — zi de odihnă, zi de bucurie sfântă. Iar numirea de împărătesc arată că aceste sărbători îl au în centru pe Împăratul Hristos sau pe Cea care L-a purtat în pântece, Preasfânta Fecioară Maria. Ele sunt, prin excelență, sărbătorile iconomiei dumnezeiești — ale planului lui Dumnezeu de mântuire a lumii, descoperit în Fiul Său întrupat.
Cele douăsprezece Praznice Împărătești sunt, în ordinea anului bisericesc (care începe la 1 septembrie):
- Nașterea Maicii Domnului — 8 septembrie
- Înălțarea Sfintei Cruci — 14 septembrie
- Intrarea în Biserică a Maicii Domnului — 21 noiembrie
- Nașterea Domnului (Crăciunul) — 25 decembrie
- Botezul Domnului (Boboteaza) — 6 ianuarie
- Întâmpinarea Domnului — 2 februarie
- Buna Vestire — 25 martie
- Intrarea în Ierusalim (Floriile) — duminica înaintea Paștelui
- Înălțarea Domnului (Ispasul) — a 40-a zi după Paști
- Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile) — a 50-a zi după Paști
- Schimbarea la Față — 6 august
- Adormirea Maicii Domnului — 15 august
O singură poveste spusă în douăsprezece capitole
Privite împreună, cele douăsprezece praznice alcătuiesc o singură narațiune: venirea lui Dumnezeu în lume, viața, moartea și Învierea Sa, și întoarcerea la Tatăl cu făgăduința trimiterii Sfântului Duh. Mântuitorul Însuși a spus: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața” (In. 14:6). Fiecare praznic este un popas pe această Cale.
Dintre toate, Paștele stă deasupra ca Praznic al Praznicelor și Sărbătoare a Sărbătorilor — el nu intră în numărul celor doisprezece, ci îi transcende, fiind temelia întregii credințe: „Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este credința voastră” (I Cor. 15:17).
Cum se trăiește un praznic împărătesc
Fiecare praznic împărătesc are o rânduială liturgică proprie: vecernie, utrenie, Sfânta Liturghie, adesea litie cu binecuvântarea pâinilor. Înaintea marilor praznice, Biserica rânduiește zile de înainte-prăznuire, iar după ele — zile de după-prăznuire, uneori până la opt zile. Un praznic nu este un moment izolat, ci un timp liturgic care trebuie trăit în întregime, nu redus la o singură zi de duminică.
Pregătirea sufletească presupune post (acolo unde este rânduit), rugăciune sporită și, nu în ultimul rând, cercetarea conștiinței. Mulți credincioși vin înaintea marilor praznice la Sfânta Spovedanie — taina prin care sufletul se curățește înainte de a intra în bucuria praznicului. Rânduiala acestei taine, mai ales pentru cei care se apropie pentru prima dată, este lămurită cu folos pe portalul liturgic eBiserica.
Praznicele Maicii Domnului — poartă spre Dumnezeu
Din cele douăsprezece praznice, patru o au în centru pe Maica Domnului: Nașterea ei, Intrarea în Biserică, Buna Vestire și Adormirea. Prezența ei în acest șir nu este un accident al evlaviei populare, ci o mărturisire teologică: Maica Domnului este nedespărțită de taina Întrupării. Prin ea, „Cuvântul S-a făcut trup și S-a sălășluit între noi” (In. 1:14).
Praznicul — anticipare a Împărăției
Sfântul Ioan Damaschinul arată că cel care sărbătorește un praznic cu suflet curat anticipează bucuria Împărăției cerurilor. Fiecare praznic este o fereastră prin care lumina veacului viitor pătrunde în timp. De aceea, Biserica Ortodoxă nu ține praznicele ca pe niște comemorări istorice, ci ca pe realități prezente și vii — Hristos Se naște astăzi, Hristos Se botează astăzi, Hristos Se înalță astăzi.
Dacă înțelegem aceasta, vom pricepe de ce strana cântă la Crăciun: „Hristos Se naște — slăviți-L! Hristos din ceruri — întâmpinați-L!” Nu este un cântec despre un trecut îndepărtat. Este o chemare la întâlnire — astăzi, acum, în Biserică, la Sfânta Liturghie.
