Biserica Ortodoxă Română a cunoscut în ultimele decenii o înflorire duhovnicească remarcabilă prin canonizarea mai multor sfinți care au strălucit prin credință, jertfă și dragoste dumnezeiască. Alături de sfinții români din veacurile trecute, acești noi mucenici și mărturisitori ai neamului nostru îmbogățesc comorile Ortodoxiei și ne arată că sfințenia nu este o realitate îndepărtată, ci un drum deschis fiecăruia dintre noi.
Voievozii sfinți — conducători și apărători ai Credinței
În anul 2005, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a adăugat în Sfântul Sinaxar pe Sfântul Voievod Neagoe Basarab, domnul Țării Românești (1512-1521), cunoscut pentru evlavia sa profundă și pentru ctitoriile sale remarcabile. Sfântul Neagoe nu a fost doar un conducător politic iscusit, ci un adevărat teolog și îndrumător duhovnicesc, autorul celebrelor „Învățături către fiul său Theodosie”, operă care cuprinde învățături ascetice și morale înrădăcinate în Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți.
Tot în rândul voievozilor sfinți se numără Sfântul Ștefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), canonizat în 1992. Apărător neînfricat al creștinismului în fața Imperiului Otoman, Sfântul Ștefan a ctitorit patruzeci de biserici și mănăstiri, împlinind făgăduința de a ridica câte un lăcaș sfânt după fiecare biruință. Viața sa ne învață că lupta pentru credință nu este doar spirituală, ci și practică, exprimându-se prin slujire, jertfă și ctitorii pentru slava lui Dumnezeu.
Mărturisitorii din închisorile comuniste
Perioada comunistă a adus asupra poporului român o încercare cumplită, în care credința a devenit motiv de persecuție și martiriu. În 2016, Biserica noastră a canonizat un sobor impresionant de șapte ierarhi și duhovnici mărturisitori, care au suferit închisorile și torturile regimului ateu: Sfântul Antim Ivireanul, Mitropolit al Țării Românești (martiriul său având loc în 1716, dar fiind recunoscut oficial în această canonizare), Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș, Sfântul Gheorghe de Cernica, Sfântul Calist Botoșăneanul, Sfântul Grigorie Decapolitul și alții.
Printre mărturisitorii închisorilor comuniste strălucește Părintele Iustin Pârvu de la Petru Vodă, canonizat în 2018, care a petrecut 18 ani în închisorile Pitești, Gherla și Aiud. Mărturisirea sa a fost una liniștită, dar neînduplecată: nu a renunțat la credință nici sub cele mai crude torturi. Asemenea lui, Valeriu Gafencu, tânărul student și mucenic al închisorilor, canonizat în 2016, a dovedit prin suferința sa că tinerețea nu este piedică pentru sfințenie, ci șansa de a mărturisi Hristos cu îndrăzneală.
Chemarea noastră la urmarea sfinților
Sfântul Apostol Pavel ne îndemnă: „Fiți următori ai mei, precum și eu sunt următor al lui Hristos” (1 Cor. 11:1). Sfinții români canonizați recent ne arată că sfințenia se poate trăi în orice epocă și în orice circumstanță — fie pe tron, fie în celulă, fie în ascultare, fie în martiriu. Ei sunt pentru noi mijlocitori la tronul lui Dumnezeu și exemple vii ale puterii harului dumnezeiesc care ne înnoiește și ne străbate, dacă ne deschidem inima.
Să ne rugăm acestor sfinți, să le cerem mijlocirea și să ne străduim a-i urma pe calea smereniei, a răbdării și a jertfei de sine, spre mântuirea sufletelor noastre.